L'Ipogeu di Ħal Saflieni

L' Ipogeu di Ħal Saflieni hè un situ archeologicu maiore di Malta. Hè una grande struttura scavata in a terra cumposta da diverse camere o stanze. À a fine di u seculu XIX, u sviluppu di i cantieri navali militareschi attira in a rigione di Paula vicinu à Marsa bon parechji cultivatori chì volenu diventà operaii. E custruzzione si multiplicheghjanu in una zona chjamata tandu Tal-Għerien (e sapare in maltese), ciò chì lascia suppone una cunniscenza populare anziana.

Storia

In u 1902, scavendu una cisterna in Paula, l'operaii scoprenu una cavità ch'elli si spiccianu di cunsulidà per evità un affundamentu ('ssi travagli sò sempre visibili oghje). Ma 'ssa cavità ùn hà micca l'apparenza d'una sapara cumuna. Prestu, u cumitatu direttore di u Museum mandata u prete gesuitu Manwel P. Magri chì dicide di scavà u sicondu livellu (u livellu superiore essendu tandu in pruprietà privata). Ma e squadre d'operaii, chì sgumbronu u situ, ne sperguglionu l'ossame rindendu ne impussibile l'interpritazione di i riti eventuali d'inumazione.

I travagli ùn eranu micca compii quandu, in u 1907, prete Manwel Magri hè inviatu in missione à Sfax induv'ellu si ne more senza avè ridattu u rapportu annantu à i so scavi. Hè un prufissore in medicina Themistocles Zammit, chì travagliava incù Magri dapoi 1905, chì piglia a so successione è cuntinueghja u scavu insin'à u 1911.

A scuperta à capitu di l'ipogeu hè cum'è u colpu d'inviu di l'archeulugia in l'arcipelagu, grazia à Themistocles Zammit. S'è Magri hè u piunieru, Themistocles Zammit serà cunsideratu cum'è u babbu di l'archeulugia maltesa. A decisione d'apre u situ à u publicu fù pigliata in u 1908.

In u 1952, i scavi sò ripigliati da John Davies Evans. In u 1980, l'Unesco classificheghja l'ipogeu di Ħal Saflieni in u patrimoniu mundiale di l'umanità. In u 1990, Anthony Pace, Nathaniel Cutajar è Reuben Grima custatanu una digradazione di u situ è in u 1991, u situ hè chjusu à u publicu insin'à u 2000, periodu mentre u quale ellu hè cumplittamente riaccunciatu è piazzatu sottu à atmusfera cuntrullata.

Descrizzione

U situ cumporta una cinquantina di stanze annantu à circa 2500 metri quatrati scumpartute annantu à quattru livelli. U livellu di a terra primitivu, incù a risturazione di l'intrata di l'ipogeu, u prima livellu, circa à - 3 metri, cumprende e prime camere datate di a fasa Żebbuġ (4100-3800 av. G.-C.) è l'ingrandamentu di a fasa Ġgantija (3600-3000 av. J.-C.). U sicondu livellu, à circa - 6 metri, incù e più belle stanze po' u terzu livellu, à un pocu più di - 10 metri, datanu di a fasa Tarxien (3000-2500 av. J.-C.).

Terra primitiva

A risturazione di u situ à a fine di u XXu seculu hà permessu a messa in valore di u livellu iniziale. Avà l'intrata di u situ si face da 'ssu livellu è micca più dirittamente à u sicondu livellu. Di più hè pussibile avà di vede i purtali trilitichi chì marcanu l'intrata di l'ipogeu è ancu un prima pozzu à purghjiture, locu di scuperta d'una statuetta di donna steatopigia senza testa è duie teste senza corpu.

Prima livellu

U prima livellu cumporta dirittamente à dritta ma dinù in a prima stanza à manca, i lochi induv'ella fubbe scuperta a maiò parte di l'ossame. Zammit hà stimatu à circa 7000 u numeru tutale di scheletri chì l'ipogeu hà aggrundati. Ùn ferma oghje ch'è sei cranii dolicocefali posti in duie scatule à u Museu Naziunale d'Archeulugia di Malta. À u capu di a stanza à sinistra un grande spaziu abbastanza prufondu hè interpritatu da i spicialisti cum'è pudendu esse una cisterna datendu da 4000 av. G-C. Sempre à sinistra, una struttura trilitica lascia suppone una spartizione di stu spaziu.

Sicondu livellu

U sicondu livellu hè u più vastu, incù u pianu u più cumplessu ma dinù u più interessante. Subitu subitu à manca ci si trova una stanza chì pare esse incumpiita (a superficia di e parete ùn cumporta micca dignalocu listessu aspettu di finimentu) ma chì hè eppuru decurata. U so sulaghju cumporta 14 dischi di ocra rossa. E piccule alcove di 'ssa stanza anu fattu dì à l'archeuloghi chì stu postu era riservatu à l'inumazione più o menu individuale. Avanzendu in l'ipogeu, à dritta si situeghja una stanza detta camera di l'oraculu à u sulaghju decuratu di spirale ocre in l'animu di u bassurilievu scuperti in u tempiu di Tarxien. Una piccula apertura in altu in u muru dà annantu à una nichja, ella stessa ornata, detta nichja di l'oraculu per causa di l'ecu chì risona in u tempiu s'è omu parla in l'apertura. Oghje i spicialisti pensanu piuttostu à a lucalisazione d'una statua o d'un ogettu cultuale.

Avanzendu sempre versu u fondu di l'ipogeu omu entre in un'antra stanza incù u sulaghju ornatu di volute iscritte in u pentagunu. Hè quà ch'ellu si trova u sicondu pozzu à purghjitura induve l'archeuloghi anu scupertu brevi, giuelli è a celebra Sleeping Lady.

Daretu à u pozzu à purghjiture si trovanu i trè pezze di prima trinca di l'ipogeu, a camera principale (supposta locu di cultu), u " Santu di i santi " (suppostu locu riservatu à l'offizianti) è u " Tisoru " (suppostu locu d'inumazione). 'Sse stanze anu a particularità, mai ritruvata in nessunu ipogeu, d'avè parete chì ripprisentanu, sculpite in u calcariu à glubigerina, tutte l'apparenze steriore è interne di i tempii di superficia incù e so intrate trilitiche, i so ortostate, u so altare, a so volta, e so panchette è cetera. U trattamentu di a petra hè di prima trinca dendu cusì à l'inseme un aspettu monumentale sputicu .

Terzu livellu

Una scala, in parte vugliendu, cumposta da setti scaline chì l'ultima annantu à duie petre addirizzate hè abbastanza alta rispettu à a terra, dà accessu à u terzu livellu. E stanze di 'ssu livellu, situate per a maiò parte sottu à quelle di u livellu superiore, sò disposte in tale modu ch'elle lascianu sussiste pilastri chì permettenu di suppurtà a carica di u livellu superiore. E tracce di ocra rossa lascianu suppone una ricca decurazione. A funzione di quest'ultime stanze hè sughjettu di discussione, parechji vularianu vede ci riserve prutette da scale priculose in l'oscurità.

Bibliugrafia

  • Anthony Bonanno (1993) Malta, un paradisu archeulogicu, M.J. Publicazione Ltd, A Valetta, ried. 1995
  • Nicolas Cauwe, Pavel Dolukhanav, Janusz Kozłowski, Paul-Louis van Berg (2007) U neuliticu in Europa, Armand Colin, coll. A Storia, Parigi
  • Anthony Pace (2004) The Hal Saflieni Hypogeum, Paula, Midsea Books Ltd, coll. Heritage Books, Malta
  • Michael Ridley (1976) The Megalithic Arte of the Maltese Islands, Dolphin Press, Poole (in inglese)
Listed in the following categories:
Publicate un commentu
Cunsiglii è Suggerimenti
Arranghjà per:
European Parliament
15 July 2013
The world’s only prehistoric underground temple, its position on the UNESCO world heritage list is a given. But be sure to book a visit before coming: only 60 people are allowed down here per day.
Francis Pindar
1 November 2019
Tickets sell out weeks in advance but you can queue up every morning at 9am at Fort St Elmo for 20 tickets that are released each day for the following day.
Krishna Ram
21 November 2022
It's an amazing neolithic monument, perhaps the oldest standing structure of this scale on the planet. The tickets are a bit steep at €30 a piece, but it's well worth it
Ance Kaleja
16 February 2018
An incredible sight to visit. Only a limited number of people allowed in, so make sure to book tickets online well in advance!
Francis Pindar
1 November 2019
Can't get a ticket? Try St Elmo first Flfailing that just head directly here as some people don't turn up! and they will let you in if that happens!
Kyvin Sant
1 May 2012
The Hypogeum consists of halls, chambers and passages hewn out of the living rock and covering some 500m². The rock-cut chambers are of diverse shapes and sizes.
Caricate più cumenti
foursquare.com
7.4/10
2,602 persone sò stati quì
Hotel Phoenicia Malta

accuminciannu $269

Seagull II Luxury Historic Static Charter

accuminciannu $341

Grand Hotel Excelsior

accuminciannu $191

Locanda La Gelsomina

accuminciannu $0

Hotel Casa Birmula

accuminciannu $145

Valletta Barrakka Suites

accuminciannu $145

Cunsiglii cunsigliati vicinu

Vede tutti Vede tutti
Aghjustate à a lista di i desideri
Aghju statu quì
Accolta
Tarxien Temples

The Tarxien Temples (Maltese pronunciation: ]) are an archaeological

Aghjustate à a lista di i desideri
Aghju statu quì
Accolta
Spencer Monument

The Spencer Monument is a restored obelisk monument on the way to

Aghjustate à a lista di i desideri
Aghju statu quì
Accolta
Valletta Waterfront

The Valletta Waterfront, in Valletta, Malta, is Grand Master Pinto's

Aghjustate à a lista di i desideri
Aghju statu quì
Accolta
Malta Maritime Museum

The Malta Maritime Museum is found in Birgu. The aim of this museum is

Aghjustate à a lista di i desideri
Aghju statu quì
Accolta
Fort St Angelo

Fort St Angelo is a large fortification in Birgu, Malta.

Aghjustate à a lista di i desideri
Aghju statu quì
Accolta
Malta Memorial

The Malta Memorial is a commemorative war memorial monument to the

Aghjustate à a lista di i desideri
Aghju statu quì
Accolta
Upper Barrakka Gardens

The Upper Barrakka Gardens (Il-Barrakka ta' Fuq) is a public garden in

Aghjustate à a lista di i desideri
Aghju statu quì
Accolta
Triton Fountain (Malta)

The Triton Fountain is the central feature in City Gate Square,

Attrazioni turistiche similari

Vede tutti Vede tutti
Aghjustate à a lista di i desideri
Aghju statu quì
Accolta
Machu Picchu

Machu Picchu (Quechua: Machu Pikchu, 'Old Peak', pronounced ]) is a

Aghjustate à a lista di i desideri
Aghju statu quì
Accolta
Acropolis of Athens

The Acropolis of Athens is the best known acropolis (Gr. akros, akron,

Aghjustate à a lista di i desideri
Aghju statu quì
Accolta
Persepolis

Persepolis (Шаблон:Audio Old Persian: Pārsa, Modern Persian: تخت جم

Aghjustate à a lista di i desideri
Aghju statu quì
Accolta
Quebrada de Humahuaca

The Quebrada de Humahuaca is a narrow mountain valley located in the

Aghjustate à a lista di i desideri
Aghju statu quì
Accolta
Pompeii

Pompeii was an ancient Roman town-city near modern Naples, in the

Vede tutti i lochi similari